Informarea Europeana - Un pas important spre integrarea economico-sociala a judetului Dolj


Prima pagina
Prezentare generala
Obiectivele proiectului
Activitati
Publicatii si brosuri
Beneficiarii proiectului
e-Seminar
Legaturi utile
Contact

e-Seminar

Standardizare

Standardele si standardizarea in conceptia Organizatiei Internationale de Standardizare – ISO

1 Standardele si standardizarea

1.1 Ce este un standard?

1.1.1 Definitia unui standard
Ghidul ISO/CEI 2: 1996 defineste standardul ca fiind un document, stabilit prin consens si aprobat de catre un organism recunoscut, care asigura, pentru uz comun si repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activitati sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obtine gradul optim de ordine intr-un anumit context.

1.1.2 Continutul unui standard
Standardele variaza ca si caracter, subiect sau volum. Acestea includ mai multe discipline: incepand cu toate aspectele tehnice, economice si sociale ale activitatii umane si incheind cu toate disciplinele de baza cum ar fi limbajul, matematica, fizica etc.

Sunt coerente si consecvente: standardele sunt elaborate de catre comitetele tehnice care sunt coordonate de catre un organism specializat si asigura depasirea barierelor dintre diferitele domenii de activitate si diferite politici comerciale;
Rezulta din participare: standardele reflecta rezultatele activitatii desfasurate in comun ce implica toate partile competente si sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate interesele relevante: producatori, utilizatori, laboratoare, autoritati, consumatori etc.
Sunt procese active: standardele se bazeaza pe experienta reala si conduc la rezultate materiale in practica (produse – atat bunurile, cat si serviciile, metodele de incercare etc.); ele stabilesc un compromis intre cele mai ridicate nivele de progres si constrangerile economice ale timpului;
Sunt actualizate: standardele sunt revizuite periodic sau dupa cum dicteaza circumstantele pentru a le asigura actualitatea si, de aceea, evolueaza impreuna cu progresul social si tehnologic;
Au statut de referinte in contracte comerciale si in instanta in cazul unei dispute;
Au recunoastere nationala sau internationala: standardele sunt documente care sunt recunoscute ca valabile la nivel national, regional sau international, dupa caz;
Sunt disponibile pentru oricine: standardele pot fi consultate si achizitionate fara restrictie.

Ca regula generala, standardele nu sunt obligatorii, acestea avand o aplicare voluntara. In anumite cazuri, implementarea poate fi obligatorie (cum ar fi in domeniile legate de securitate, instalatii electrice sau in contracte publice).

1.1.3 Rolul standardelor
Un standard reprezinta un nivel de experienta si tehnologie care face ca prezenta industriei in elaborarea sa sa fie indispensabila.
Acesta este un document de referinta folosit, in special, in contextul contractelor publice sau in cadrul comertului international, pe care se bazeaza majoritatea contractelor comerciale.
Standardele sunt folosite de catre industriasi ca si referinta indiscutabila ce simplifica si clarifica relatiile comerciale dintre partenerii economici.
Standardele sunt documente care se folosesc din ce in ce mai mult in jurisprudenta.
Pentru factorii economici, standardele sunt:

Un factor de rationalizare a productiei: standardul face posibila stapanirea caracteristicilor tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele de fabricatie, pentru cresterea productivitatii, dand un sentiment de securitate operatorilor si instalatorilor;
Un factor de clarificare a tranzactiilor: in fata unei oferte supraaglomerate de produse sau servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite, existenta sistemelor de referinta faciliteaza o mai buna evaluare a ofertelor si reducerea incertitudinilor, ajuta la definirea necesitatilor, optimizeaza relatiile cu furnizorii, elimina necesitatea unor incercari suplimentare;
Un factor de inovare si dezvoltare a produselor: participarea la activitatea de standardizare favorizeaza anticiparea si prin aceasta asigura progresul simultan al produselor. Standardele au un rol favorabil in inovare datorita transferului de cunostinte;
Un factor de transfer al noilor tehnologii: standardizarea faciliteaza si accelereaza transferul de tehnologie in domeniile care sunt esentiale atat pentru companii, cat si pentru persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse electronice, fabricarea integratelor pentru computere – CIM etc.)
Un factor pentru selectarea strategica a companiilor: participarea la standardizare inseamna introducerea solutiilor adaptate la competenta unei companii si echiparea acelei companii pentru a putea concura intr-un mediu economic competitiv. Asta inseamna sa actionezi in spiritul standardizarii, nu sa suporti costurile.

1.1.4 Tipuri de standarde
Se pot mentiona patru tipuri mari de standarde:
Standarde de prescriptii fundamentale care se refera la terminologie, metrologie, conventii, semne si simboluri etc.

Standarde pentru metode de incercare si pentru analiza care masoara caracteristicile;
Standarde care definesc caracteristicile unui produs (standard de produs) sau a unei specificatii pentru un serviciu (standarde pentru activitati de servicii) si pragurile de performanta ce trebuie atinse (utilizare adecvata, interfata si interschimbabilitatea, sanatate, securitate, protectia mediului, contracte standard, documentatia ce insoteste produsele sau serviciile etc.);
Standarde de organizatie care se refera la descrierea functiilor unei companii si la relatiile dintre acestea, cat si la structurarea activitatilor (managementul si asigurarea calitatii, mentenanta, analizele de valoare, logistica, managementul calitatii, managementul proiectelor sau al sistemelor, managementul productiei etc.)

1.1.5 Ciclul de viata
In general, un standard cuprinde sapte etape majore:

Identificarea necesitatilor partenerilor: analiza pe sector a gradului de adecvare si a fezabilitatii tehnico-economice a activitatii normative pe baza a doua intrebari hotaratoare: Standardul va asigura „un plus” tehnic si economic in sector? Exista si sunt disponibile cunostintele necesare pentru elaborarea unui standard?
Programarea colectiva: strategie de gandire pe baza necesitatilor identificate si a prioritatilor definite de catre toti partenerii, apoi luarea deciziei de a se introduce in programul de lucru al organizatiei implicate;
Elaborarea proiectului de standard de catre partile interesate, reprezentate de experti (inclusiv producatori, distribuitori, utilizatori, consumatori, administratie, laboratoare etc., dupa caz), lucrand impreuna in cadrul comitetelor tehnice;
Consensulexpertilor privind proiectul de standard;
Validarea: consultare la nivel international si/sau national, dupa caz, sub forma unei anchete publice, ce implica toti partenerii economici pentru a avea asigurarea ca proiectul de standard este conform interesului general si nu ridica alte obiectii majore. Finalizarea textului proiectului de standard;
Aprobarea textului pentru a fi publicat ca standard;
Revizuirea: aplicarea tuturor standardelor repre-zinta obiectul unei evaluari efectuate in mod regulat de catre organismul de standardizare in ceea ce priveste relevanta, ceea ce face posibila detectarea la timp a unui standard ce trebuie adaptat la alte necesitati. Dupa revizuire, un standard poate fi confirmat fara schimbari, poate merge in continuare la revizuire sau poate fi anulat.

1.1.6 Dreptul de autor si dreptul de utilizare
Standarde nationale:
Standardul este o opera colectiva. Includerea unui standard national in programul national de standardizare si elaborarea acestuia se face sub autoritatea organismului national de standardizare, care il si publica. Prin urmare, standardul national este o opera protejata inca din faza de proiect, dreptul de autor apartinand organismului national de standardizare.
Standarde internationale:
Din faza de proiect in cadrul comitetului tehnic, standardele internationale sunt protejate prin drept de autor, apartinand organismelor internationale de standardizare (ISO, CEI). Exploatarea drepturilor de autor este in mod automat transferata catre organismele nationale de standardizare, membre ale ISO si CEI, pentru elaborarea standardelor nationale. Organismul national de standardizare este obligat sa ia toate masurile care se impun pentru a asigura protectia proprietatii intelectuale a ISO si CEI pe teritoriul national. Fiecare proiect de standard international si fiecare standard international publicat poarta mentiunea de exploatare a drepturilor de autor, constand in simbolul international al dreptului de autor, numele editorului si anul publicarii.

Reproducerea standardelor
Standardul nu poate fi copiat, reprodus electronic sau transmis, in tot sau in parte, sub orice forma si prin orice mijloace, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere si microfilm, fara acordul scris al organismului national sau international de standardizare in cauza, decat daca nu este prevazut altfel.

Utilizarea retelelor publice, inclusiv a Internetului
La toate nivelele – national, regional sau international – organismul national de standardizare trebuie consultat in prealabil in cazul deschiderii unei retele electronice publice sau private (Internet, Intranet sau ceva similar) destinate diseminarii, transmiterii sau schimburilor de texte sau parti ale textelor standardelor, in cadrul sau in afara activitatii de standardizare. Indiferent de situatie, exista o obligatie stricta de a urmari recomandarile organismului international si national de standardizare in cauza ori de cate ori sunt utilizate retele publice sau private.

1.2 Standardizarea

1.2.1. Rolul standardizarii
Standardizarea este recunoscuta astazi ca fiind disciplina esentiala pentru toti agentii economici, care trebuie sa depuna eforturi pentru cunoasterea motivatiilor si a implicatiilor acesteia. Acum 20 de ani standardizarea era un domeniu rezervat doar catorva specialisti. Astazi, companiile au preluat standardizarea ca un element tehnic si comercial major. Ele constientizeaza faptul ca trebuie sa joace un rol activ in acest domeniu sau sa fie gata sa accepte standardizarea care se desfasoara fara contributia lor sau fara luarea in considerare a intereselor lor. Mai multi factori au contribuit la definirea acestei tendinte:
Integrarea economica a Europei
Pasii alerti spre integrarea economica europeana si decizia Comisiei CE de a da standardelor o valoare decisiva in ceea ce priveste libera circulatie a marfurilor si a serviciilor in cadrul Uniunii au condus la rolul cheie pe care il joaca instrumentul normativ. Concurenta in crestere si specializarea pe care le determina vor conduce la o dezvoltare majora a schimburilor in cadrul Pietei Unice. Aceste schimburi trebuie sa se conformeze anumitor reguli. Comisia si-a limitat rolul prin afirmarea obiectivelor – cerintele esentiale – lasand agentilor economici, implicati in elaborarea standardelor, posibilitatea de a specifica modalitatile si mijloacele de atingere a obiectivelor.
Cerinta calitatii
Aparuta in anii '50, cerinta calitatii a dobandit o importanta crescuta si se evidentiaza din ce in ce mai mult ca un factor determinant al competitivitatii. Daca astazi este usor sa compari preturi, este mult mai dificil sa compari nivele de calitate. Existenta unui sistem de calitate de referinta, recunoscut unanim, reprezinta un instrument pretios de clarificare. Acesta este rolul exact al standardelor.
Evolutia tehnica si tehnologica
Un alt factor pozitiv pentru expansiunea standardizarii este aparitia noilor tehnici si tehnologii. Toate tehnicile privind informatia, prelucrarea si transmiterea la distanta a acesteia (prelucrarea datelor, telecomunicatiile, caile de informatii etc.) implica stabilirea retelelor. In ceea ce priveste alte tehnici bazate pe retele (transmisii electronice), dezvoltarea acestora depinde de acceptul utilizatorilor in privinta regulilor comune care faciliteaza interoperabilitatea. Intr-o economie a tarilor dezvoltate, aceste tehnici joaca un rol considerabil, fapt atestat, spre exemplu, de expansiunea ridicata a Electronic Data Interchange (EDI).

1.2.2 Standardizarea internationala, regionala si nationala
Standardele se elaboreaza la nivel international, regional si national. Coordonarea activitatilor la aceste trei nivele este asigurata prin structuri comune si acorduri de cooperare.
Standardizarea internationala

ISO – Organizatia Internationala de Standardizare

IEC – Comisia Electrotehnica Internationala

ITU – Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor

Standardizarea regionala

Europa

CEN – Comitetul European pentru Standardizare

CENELEC – Comitetul European pentru Standardizare in Electrotehnica

ETSI – Institutul European pentru Standardi-zare in Telecomunicatii

America

COPANT – Comisia de Standardizare Paname-ricana

MERCOSUR – Piata Comuna a Sudului

Standardizarea nationala

Fiecare tara are propriul sistem national de standardizare. Organismele principale sau cele mai reprezentative sunt membre ale organismelor regionale sau internationale.

1.2.3 Procesele de standardizare
La nivel national, activitatea de standardizare este condusa de comitetele de standardizare care pot beneficia de asistenta din partea grupurilor de experti. Aceste comitete sau grupuri de lucru sunt alcatuite din reprezentanti calificati din cadrul cercurilor industriale, institutelor de cercetare, autoritatilor publice, consumatorilor sau orga-nismelor de profil.
La nivel regional sau international, activitatea este condusa de comitete tehnice pentru ale caror secretariate, organismele nationale de standardizare isi asuma responsabilitatea. Aceste comitete tehnice sunt create de catre consiliile tehnice de management ale organismelor regionale sau internationale relevante. Toti membrii nationali au dreptul sa fie reprezentati in cadrul comitetelor internationale sau regionale pentru fiecare domeniu in parte.

1.2.4 Standardizarea si OMC (Organizatia Mondiala a Comertului)
Ultimele negocieri ale GATT (Acordul General asupra Tarifelor si Comertului), Runda Uruguay, au avut ca rezultat infiintarea OMC, care a fost infiintat pe data de 1 ianuarie 1995. La data de 5 februarie 2003 existau 145 de membri si observatori. Acordul privind Barierele Tehnice in Calea Comertului (WTO TBT) este unul dintre cele 29 de texte juridice individuale ale Acordului OMC care obliga membrii sa asigure faptul ca reglementarile tehnice, standardele voluntare si procedurile de evaluare a conformitatii nu creeaza obstacole inutile in calea comertului. Anexa 3 a Acordului TBT este Codul de Buna Practica pentru Pregatirea, Adoptarea si Aplicarea Standardelor. Prin acceptarea Acordului TBT, membrii OMC sunt de acord sa asigure faptul ca guvernele si organismele de standardizare ale tarilor lor accepta si respecta acest Cod de Buna Practica si accepta si sa ia masuri rezonabile pentru ca si guvernele locale, organismele neguvernamentale si organismele regionale de standardizare fac acelasi lucru. Codul este, de aceea, deschis pentru a fi acceptat de catre toate aceste organisme.
Acordul TBT recunoaste contributia importanta pe care standardele internationale si sistemele de evaluarea conformitatii o pot aduce la imbunatatirea eficientei productiei si la facilitarea comertului international. Codul de Buna Practica mentioneaza ca organismele de standardizare ar trebui sa foloseasca, integral sau partial, in cazul in care exista standardele internationale sau finalizarea lor este iminenta, ca baza pentru standardele pe care le elaboreaza. De asemenea, acesta are ca scop armonizarea standardelor, cat mai mult posibil, incurajand toate organismele de standardizare sa utilizeze la maximum resursele disponibile in pregatirea standardelor internationale prin interme-diul organismelor internationale de standardizare.
In contextul transparentei, Codul cere ca organismele de standardizare care au acceptat conditiile sale sa notifice acest lucru la Centrul de Informare ISO/CEI cu sediul la Secretariatul Central ISO de la Geneva, fie direct sau prin intermediul membrului ISONET national/international relevant (reteaua de Informare ISO). Informatiile de contact pentru toti membrii ISONET sunt prezentate in ISONET Directory. Cel putin o data la sase luni, organismele de standardizare trebuie sa publice programele lor de standardizare si sa notifice existenta lor la Centrul de Informare ISO/CEI. Alte prevederi importante se refera la pregatirea, adoptarea si aplicarea standardelor. WTO TBT Standards Code Directory enumera organismele de standardizare care au notificat acceptarea Codului de Buna Practica pentru Pregatirea, Adoptarea si Aplicarea Standardelor, WTO TBT. Acest index mai contine adresele acestor organisme de standardizare si informare privitor la disponibilitatea programelor lor de lucru. Acesta se publica anual.

1.3 Standarde pentru sisteme de management

In ultimii ani s-a putut constata dezvoltarea si aplicarea a ceea ce se cunoaste sub numele de "standarde generice pentru sisteme de management", in care „generic” inseamna ca cerintele din standarde se pot aplica in orice organizatie, indiferent de produsele pe care le fabrica (sau de faptul ca „produsul” este, de fapt, un serviciu) iar sisteme de management se refera la ceea ce face organizatia pentru a-si organiza procesele. Doua dintre cele mai cunoscute serii de standarde internationale ce intra in aceasta categorie sunt aproape sigur seria ISO 9000 pentru managementul sistemelor calitatii si seria ISO 14000 pentru sistemele de managementul mediului. O gama larga de informatii si asistenta legate de aceste standarde si aplicarea lor este disponibila la membrii ISO, dintre care multi ofera informatii detaliate prin intermediul site-urilor lor si pe site-ul ISO.

2 Certificarea conformitatii cu standardele si asigurarea calitatii

2.1 Certificare

2.1.1 Definitia certificarii
Certificarea este o procedura prin care o terta parte da asigurarea scrisa ca un produs, proces sau serviciu este in conformitate cu cerintele specificate. (Definitie: Ghidul 2 ISO/CEI: 1996).
Acesta este diferit de alte sisteme de dovedire a conformitatii, cum ar fi declaratiile furnizorului, rapoartele laboratoarelor de incercari sau rapoartele organismelor de inspectie. Certificarea se bazeaza pe rezultatele incercarilor, inspectiilor si auditurilor si dau incredere clientului in ceea ce priveste interventia sistematica a unei terte parti competente.

2.1.2 Rolul certificarii
Certificarea este un avantaj, atat pentru producator, cat si pentru cel care achizitioneaza, consumator sau distribuitor. Aceasta adauga o valoare incontestabila produsului sau serviciului care poarta marca sa comerciala.
Pentru producator sau pentru cel care furnizeaza servicii, aceasta valorifica bunurile sau serviciile, deschide pietele si simplifica relatiile.
Pentru utilizator, ea furnizeaza asigurarea ca produsul achizitionat indeplineste caracteristicile definite sau ca procesele organizatiei indeplinesc cerintele specificate. Anumite marci de certificare a produsului pot reprezenta asigurarea securitatii si calitatii. Certificarea faciliteaza diferentierea produselor sau serviciilor aparent identice; aceasta ofera tuturor posibilitatea unui apel in cazul nemultumirii.

2.1.3 Tipuri de certificare
Certificarea produsului atesta faptul ca acesta este in conformitate cu caracteristicile de securitate, adecvat utilizarii si/sau interschimbabilitatii definite in standarde si in specificatiile suplimentare standardelor, atunci cand acestea sunt cerute de catre piata.
Certificarea organizatiei demonstreaza conformitatea calitatii, de exemplu, a unei organizatii sau a sistemului sau de management de mediu cu modelul relevant din seriile de standarde privitoare la sistemele de management ISO 9000 sau ISO 14000. Diferitele sisteme de referinta nu sunt legate de nivelul de performanta a produsului.

2.2 Laboratoarele de incercari acreditate

Producatorii pot avea nevoie de sprijinul tehnic al laboratoarelor de incercari independente, fie pentru dezvoltarea unor produse noi, fie in etapa de marketing si export. Multe tari industrializate au facut eforturi substantiale pentru a dezvolta retele de laboratoare care furnizeaza asigurarea calitatii serviciilor de incercare (in special in termeni legati de calitatea rezultatelor pe care isi bazeaza deciziile).
La nivel international, aceasta activitate se incadreaza in domeniul de aplicare al International Laboratory Accreditation (ILAC). Unul dintre obiectivele acestei coordonari este de a asigura companiilor un acces imbunatatit la serviciile acestor laboratoare care vor acoperi cel mai probabil, necesitatile acestora legate de incercare si vor optimiza utilizarea acestor mijloace.
La nivel national, exista un numar de retele de laboratoare. Organismele nationale de standardizare pot fi contactate pentru informatii privind tarile lor.

3. Accesul la standarde si la serviciile de standardizare

Fiecare organism national de standardizare isi administreaza propria colectie de standarde si are acces la colectiile altor institutii. Acesta face disponibila colectia pentru agentii economici si ofera o gama de servicii. Acestea pot include:

Instrumente si servicii de informare gratuite pentru identificarea standardelor sau pentru anuntarea standardelor noi: cataloage, reviste informative, servere web etc;
Servicii contra cost pentru accesul la textele normative in diferite formate.

Abonamente, format hartie, CD-ROM, online;

Serviciile de notificare sau abonare pentru informatii actualizate;
Asistenta tehnica, incluzand exportatorii.

Membrii WSSN
Pentru a facilita accesul la informatiile despre standarde si servicii, WSSN mentine legaturi directe cu site-urile organizatiilor din urmatoarele categorii:
ISO, CEI, ITU

Alte organisme internationale de standardizare
Alte organizatii internationale/regionale cu activitati conexe
Organismele regionale de standardizare
Membrii nationali ai ISO si CEI

De asemenea, se furnizeaza o lista in ordine geografica a site-urilor de mai sus dupa tara sau dupa regiune.
In schimb, membrii nationali ai ISO si CEI pastreaza legatura cu organizatiile nationale similare si, cand este cazul, retelele nationale in domeniul standardizarii, cum ar fi NSSN (o sursa de informatii din Statele Unite, pentru standardele regionale si internationale, care se poate accesa prin site-ul ANSI – Institutul National de Standardizare din America), SISC (Serviciul Informatii Standarde, Canada, care se poate accesa prin site-ul SCC – Consiliul Standardizarii din Canada) etc.
Indexul structurat al WSSN asigura un mijloc de accesare facila a paginilor specifice ale site-urilor membrilor WSSN, cum ar fi informatiile de contact, cataloage etc.

Nemembrii WSSN
Informatiile despre organizatii care intra in categoriile de mai sus si care nu au site-uri se pot obtine dupa cum urmeaza:

Organisme internationale de standardizare – ISO/CEI: Nomenclatorul organismelor interna-tionale de standardizare contine informatii despre 45 de organisme internationale
Membrii nationali ai ISO
Comitete nationale CEI

Alte surse de informatii
ISONET: centrele de informare ale unui numar de organisme nationale de standardizare, organisme regionale de standardizare si organisme internationale de standardizare coopereaza in cadrul ISONET, Reteaua de Informare ISO. ISONET este un acord intre organismele de standardizare pentru a combina eforturile lor in vederea obtinerii informatiilor despre standarde, reglementari tehnice si alte aspecte aferente, care sa fie disponibile rapid, de ori de cate ori este necesar. Membrii ISONET sunt de acord sa isi impartaseasca experienta si sa faca schimb de informatii intre ei, facilitand transferul informatiilor despre standardele si reglementarile nationale straine ce se pot obtine prin intermediul unui membru local al ISONET. Informatiile de contact pentru membrii ISONET si informatiile privind serviciile pe care le furnizeaza acestia sunt prezentate in Nomenclatorul ISONET.
Punctele de informare OMC TBT si OMC SPS

Aceste acorduri ale OMC prevad infiintarea punctelor nationale de informare pentru a furniza informatii si asistenta privind reglementarile tehnice relevante, standardele si procedurile de evaluare a conformitatii. Pentru tarile in care exista un membru ISONET, informatiile de contact pentru punctele nationale de informare OMC TBT si OMC SPS relevante sunt incluse in nomenclatorul ISONET. Listele complete ale punctelor nationale de informare OMC TBT si OMC SPS sunt administrate de catre OMC. Listele sunt, de asemenea, disponibile si in Nomenclatorul ISONET.
Servicii de informare gratuite sau contra cost?
In functie de tipul de informatii dorite, raspunsul furnizat poate fi gratuit sau poate intra in cadrul serviciilor contra cost.
Ca regula, informatiile privind standardizarea si sistemele de certificare, identificarea informatiilor privind standardele, produsele si serviciile oferite de catre fiecare membru al WSSN vor fi gratuite. In mod similar, catalogul serviciilor membrilor WSSN, ce permite identificarea referintelor la standardele in vigoare in fiecare tara si a documentelor prin care se comanda un serviciu, va fi, de asemenea, oferite gratuit.
Publicatiile organismelor de standardizare (standarde, manuale, cataloage pe hartie etc.) sunt contra cost si fiecare organism are propriile sale tarife.
Serviciile de documentare (bazele de date, serviciul de supraveghere a normativelor – format de hartie, sau electronic – si servicii online, servicii care adauga valoare) vor fi, de asemenea, contra cost.

Instrumente

ICS, clasificarea internationala a standardelor
Datorita faptului ca un numar tot mai mare de cataloage de standarde sunt structurate conform ICS, utilizatorii de standarde beneficiaza de o cheie comuna de acces la multe dintre colectiile de standarde din lume. Utilizatorii au o imagine mult mai cuprinzatoare asupra propriilor domenii de interes datorita unei clasificari multiple a standardelor si sunt mult mai bine ghidati in timpul studiului. Clasificarea internationala a standardelor cuprinde 40 de domenii, impartite in 390 de grupe, care se impart, la randul lor, in 895 de subgrupe.

Organizatii europene de standardizare
Comitetul European de Standardizare (CEN)
Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnica (CENELEC)
Institutul European de Standardizare pentru telecomunicatii (ETSI)
Organizatii internationale de standardizare
Comisia Electrotehnica Internationala (CEI)
Organizatia Internationala de Standardizare (ISO)
Participari la reuniunile organizatiilor europene si internationale de standardizare(CEN, CENELEC, ETSI, CEI si ISO)