Situat in zona de sud - sud-vest a Romaniei, judetul Dolj se intinde intre 44⁰00^' si 44⁰30^' latitudine nordica si 22⁰00^' si 23⁰00^' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de raul Jiu, al carui nume il poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos.
     Suprafata totala de 7.414 km reprezinta 3,1% din suprafata tarii si este invecinata cu judetele Mehedinti la vest, Gorj si Valcea la nord, Olt la est si de Fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce onstituie o parte din granita naturala a Romaniei cu Bulgaria.
     Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, campia si zona de deal, beneficiind de o clima blanda cu o medie anuala de 11,5⁰ C.
     Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru deschis spre soare.
     In acesta zona traiesc aproximativ 725.000 locuitori grupati in trei municipii (Bailesti, Calafat, Craiova), patru orase (Bechet, Dabuleni, Filiasi, Segarcea) si 111 comune, cu o pondere a populatiei urbane de 50%.



     Conditiile naturale ale Craiovei le-au oferit oamenilor posibilitati de asezare si trai prielnic in aceste locuri, in urmatoarea succesiune a civilizatiilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, romaneasca.
     Asa cum indica descoperirile arheologice la inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru, intai din pamant intarit (in timpul imparatului Traian, 98-117), apoi din piatra si caramida (in vremea lui Hadrian, 117-138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, aceasta asezare a cunoscut o viata infloritoare.
     Prima atestare documentara a Craiovei si a imprejurimilor ei este considerata harta imparatului roman Severus Alexander din anul 225 e.n., in care zona este mentionata ca Pelendava.
     La sfarsitul secolului al XV-lea Craiova era un targ, intins pe mosia puternicilor boieri Craiovesti. Puterea economica a acestei importante familii cuprindea peste 100 de sate, creandu-i un statut de autonomie politica atat de larg, incat domnitorii acelor timpuri trebuiau sa faca alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca pentru a-si mentine tronul.
     Din randul familiei Craiovestilor, de-a lungul vremilor, s-au ridicat in fruntea tarii domnitori renumiti, ca de exemplu: Neagoe Basarab (1512-1521), Radu de la Afumati (1522-1529), Radu Serban (1602-1611), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Serban (1654-1658), Serban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brancoveanu (1688-1714).
     Dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, in documentele vremii, Craiova este numita frecvent oras.
     In timpul domniei lui Mihai Viteazul, Marea Banie a Olteniei ajunge o institutie de prim ordin, cand dregatoria de Mare Ban a fost incredintata lui Preda Buzescu.
     Pe perioada domniilor fanariote, boierimea craioveana isi manifesta ostilitatea fata de domnitorii impusi de Poarta Otomana.
     Intre anii 1718-1739, dominatia austriaca in Oltenia a inasprit considerabil regimul obligatiilor economice si fiscale pentru producatorii urbani si rurali, determinand o puternica miscare a haiducilor si chiar actiuni de impotrivire a boierilor fata de administratia habsburgica.
     Craiova, Cetatea Banilor, a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Romanesti, intre anii 1770-1771.
     Ultimii doi domnitori ai Tarii Romanesti - Grigorie Dimitrie Bibescu si Barbu Dimitrie Stirbei au fost dati de una din marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu. Locuitorii acestor meleaguri, de-a lungul vremurilor, au fost toleranti fata de semeni si cu credinta in Dumnezeu, astfel ca, centrul bisericii ortodoxe oltene prin Arhiepiscopia Craiovei si Mitropolia Olteniei, se afla in Municipiul Craiova. Aceasta din urma, este un palat monumental, realizat dupa planurile arhitectului D. Maimarolu, in stilul Renasterii franceze tarzii, caracterizata prin acoperisuri mansardate, o multitudine de ornamentari si stucaturi si interioare bogat decorate.



     Din punct de vedere cultural, judetul Dolj se poate mandri cu 19 muzee, in care se afla depozitate si expuse valori reprezentand trecutul si prezentul acestor meleaguri. Printre ele se remarca:

     Muzeul Olteniei din Craiova cu sectiile de istorie, arheologie si etnografie infiintate in 1915, care numara in prezent peste 110.000 piese muzeale, conservate in colectii de: arheologie, numismatica, medalistica, documente, manuscrise, carte veche romaneasca si straina, fotografii, obiecte memoriale, militare si fonduri constituite ale unor personalitati culturale, istorice si politice din Oltenia. Incepand din anul 1966, sectia de etnografie s-a mutat in "Casa Baniei" si expune, la parter, unelte specifice ocupatiilor traditionale: vanatoare, apicultura, pescuit, cresterea animalelor, agricultura, prelucrarea si prepararea produselor agricole, viticultura si pomicultura, la etaj, produse specifice principalelor mestesuguri artistice traditionale: prelucrarea lemnului, olaritul, tesutul scoartelor si covoarelor, portul popular si o colectie de icoane de sticla formata din 54 de piese. In anul 1923 s-a infiintat sectia de stiinte ale naturii, unde sunt conservate, in prezent, 110.765 piese muzeale in colectii de: Mineralogie, Paleontologie, Botanica, Malacologie, Entomologie, Ichtyologie, Batracologie, Herpetologie, Schelete, Ornitologie, Oologie, Mammalogie si Trofee.

     Muzeul de Arta (Palatul Jean Mihail), realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul Gottereau este depozitarul unor capodopere ale artei romanesti si universale.
     La constructia sa s-au folosit materiale de cea mai buna calitate si a fost dotat cu luminatoare, oglinzi venetiene, plafoane pictate, candelabre din cristal de Murano, coloane si scari din marmura de Carrara, pereti tapisati cu matase de Lyon, lambriuri si mobilier stil. Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat cu instalatie electrica si incalzire centrala, inca de la acea vreme.
     Baza bogatului fond al Muzeului este formata din Pinacoteca "Alexandru si Aristia Aman", la care s-au adaugat donatiile: Cornetti, Glagoveanu, Nicolae Romanescu, Jean Mihail si achizitii ale Primariei Craiova.
     Muzeul este organizat pe trei sectii: "Galeria de arta europeana" (scoala olandeza, flamanda, franceza si italiana); "Galeria de arta romaneasca" (de la arta feudala pana la arta contemporana) si "Cabinetul Brancusi", cu opere de tinerete ale marelui scluptor: Vitelius, Orgoliu, Cap de copil, Coapsa, Sarutul si Domnisoara Pogany.

     Alte muzee din judetul Dolj: Muzeul Campiei Bailestilor, Muzeul Cernatesti, Muzeul Plenita, Muzeul de arta si arhitectura populara Calafat, Muzeul de Istorie din Sadova.

     Biblioteca din Craiova, infiintata de Alexandru si Aristia Aman, alaturi de celelalte 400 de biblioteci existente in zona, imbogatesc viata spirituala a judetului.

     Filarmonica Oltenia, fondata in anul 1904 si Teatrul de Opera si Opereta, fiintānd din anul 1850, satisfac prin repertoriul bogat si interpretare exigentele muzicale ale melomanilor.

     Teatrul National din Craiova, infiintat in anul 1850, a beneficiat de talentul unor mari actori si regizori precum si de repertorii de inalta clasa. Noul lui sediu a fost inaugurat in 1973, fiind realizat de arhitectul Alexandru Iotzu. Din anul 1992 a cucerit publicul tarilor de pe toate continentele unde a prezentat spectacole, fiind laureatul a numeroase festivaluri dramatice. Este de asemenea, organizatorul Festivalului international de teatru "William Shakespeare". Teatrul National din Craiova este primul teatru din sud-estul Europei membru al Conventiei Teatrale Europene.

     Teatrul de papusi "Colibri", fondat in anul 1949, si-a castigat o notorietate nationala si internationala. Este initiatorul festivalului international "Sarbatoarea papusilor", a carui prima editie a avut loc in mai 2002.

     Manastirea Jitianu este o ctitorie a lui Serban Voievod (1654-1658). In decursul istoriei Craiovei, manastirea a jucat un rol important, aici fiind adapostite ostirile orasului. O bogata colectie de odoare ale artei medievale din Oltenia se afla in interiorul cladirii civile a acestei manastirii.

     Manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi din cartierul craiovean Mofleni dateaza din 1483, dupa cum reiese din "Lista tuturor bisericilor" din 1840. Primul document care mentioneaza manastirea este un act dat de Alexandru II Mircea Voievod in anul 1571. In anul 1572 biserica a fost restaurata radical de marele Ban Stefan si de fiul sau Parvu.
     De la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului VIII, arhitectura craioveana, este impregnata de stilul brancovenesc, combinatie reusita a artei traditionale romanesti, a elementelor bizantine si venetiene in special. Bisericile construite in acest stil pastreaza inca numeroase vestigii ale artei brancovenesti, cum sunt tampla frumos ornamentata, ancadramente florale, pridvoare sprijinite pe coloane, stema cu vulturul bizantin. Astfel de biserici sunt: Biserica Sfantu Ilie, construita in 1720 de vornicul Ilie Oteteliseanu si de marii negustori ai orasului, Biserica Tuturor Sfintilor (1700), Biserica Sfantu Gheorghe Vechi (1730), Manastirea Obedeanu (1747), Biserica Mantuleasa (1786), Biserica Sfantul Nicolae (1794).
     Ctitorita de Matei Basarab in 1652, Biserica Sfantul Dumitru, ocupa un loc aparte. De-a lungul timpului biserica a suferit numeroase modificari fara a respecta stilul celei vechi. Pictura a fost realizata in trei etape, de catre pictorii francezi Emil Menpiot si Bories.
     Casa Baniei este cea mai veche cladire laica din oras, datand din anul 1699. A fost refacuta de Constantin Brancoveanu, avand doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj, fiind lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, in stil popular. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei hasburgice. Succesiv edificiul a mai gazduit: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, sediul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, prima scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914), scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1966).
     Dupa 1780, Craiova a cunoscut o modernizare accentuata, fiind amenajate drumuri cu poduri de barne si s-a extins reteaua de fantani cu apa potabila. Printre cele mai renumite fantani se pot enumera: Fantana Jianu, construita in jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu; Fantana Purcarului, construita de catre negustorii de porci Pavel Teodor si Chir Miron Bulucbasa in 1818; Fantana Popova, care exista inca de la inceputul secolului al XVII-lea. In afara acestor fantani, astazi se mai pastreaza cele din piata Chiriac si Mantuleasa.

     Universitatea din Craiova, fost sediu al Palatului de Justitie, a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu in stil neoclasicist. In actualul sediu functioneaza din anul 1965. Infiintarea Universitatii din Craiova s-a aprobat in anul 1947 si este, in ordine istorica, cea de-a cincea universitate din Romania.

     Primaria Craiovei, fosta Banca a Comertului, este o constructie deosebita. A fost proiectata de arhitectul Ion Mincu si terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat.

     Sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj, fostul Palat Administrativ este o constructie impresionanta, cu caractere arhitectonice populare. A fost realizata intre anii 1912-1913 si este opera arhitectului Petre Antonescu.



     Parcul Nicolae Romanescu, monument de arhitectura peisagera, este unul dintre obiectivele turistice cele mai renumite din Craiova. Parcul este unic in Romania si este una dintre realizarile cele mai interesante de acest gen din Europa.
     Nicolae Romanescu a fost initiatorul acestei importante lucrari urbanistice. Proiectul a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900. Lucrarile realizate dupa proiectul arhitectului francez E. Redont, au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznet e de constructie, inedite pentru acea vreme, precum: podul suspendat, castelul in ruina, podurile peste cursul raului, imitatiile de stanci, refugiile, chioscurile, parapetele de pod ce imita trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcaderul, precum si implantarea de specii valoroase de arbori. Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km si o gradina zoologica bogata atat in specii de pasari si animale indigene, dar si de pe alte continente.

     Gradina Botanica este destinata in special a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de grement. A fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Alexandru Buia. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului si economic.

     Lunca Jiului, parc-padure intins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stang al raului Jiu, reprezinta o pitoreasca zona vegetala si turistica.



     Padurea Ciumela-Poiana Mare (la 5 km de Poiana Mare, pe DN Calafat-Bechet), rezervatie forestiera reprezentand o veche padure de salcami, apreciata pentru continutul lemnos si dimensiunile arborilor (unice in Europa).
     Rezervatia ornitologica-Ciupercenii (la sud de Calafat), un insemnat loc de cuibarit pentru multe specii de pasari, fiind singurul loc din lunca Dunarii care a ramas neindiguit.
     Rezervatia paleontologica-Bucovat, in apropierea Craiovei unde se gaseste un vestit punct fosilifer.
     Rezervatia de bujori salbatici-Plenita (la 59 km de Craiova), un unicat in peisajul Romaniei.
     Padurea-Cosoveni (la 10 km vest de Craiova pe DN 6), este o zona de vanatoare de fazani si capriori.
     Padurea-Radovan (la 30 km de Craiova pe DN 56).
     Padurea-Braniste, cuprinde stejar brumariu.
     Padurea Cobia este in apropierea orasului Segarcea si este populata cu fazani.



     Monumentul 1877-Calafat, aminteste de Razboiul de Independenta, de pe malul Dunarii (de langa Calafat); de aici au fost trase primele salve de tun asupra Vidinului.
     Monumentul Cobuz-Calafat, in cinstea eroilor Razboiului de Independenta.
     Monumentul 1907-Craiova, in Parcul Romanescu, in amintirea taranilor care s-au jerfit pentru o viata mai buna.
     Statuia lui Mihai Viteazul, Domnul primei Uniri.
     Statuia lui Alexandru Ioan Cuza - Craiova.
     Statuia Domnitorului Barbu Stirbei.
     Statuia diplomatului Nicolae Titulescu.
     Aleea Scriitorilor si oamenilor de arta.
     Statuia Fratilor Buzesti.
     Basorelief Nicolae Romanescu.
     Monumentul Independentei.
     Statuia lui Tudor Vladimirescu-Craiova, in memoria conducatorului Revolutiei de la 1821.